Cand nu'ţi mai poţi parca matizul de audiul studentului...

Marele avantaj de a veni cu busul la serviciu: iei pulsul naţiunii... pe categorii de vârstă. În bus îl iei la hoaştele bătrâne care zic ce'au mai făcut şi dres, de undi afli doar cât de răi şi cutre îs oamenii ceilalţi, adică pomeniţii... de unde deduc eu că merg dimineaţa în bus numai cu oameni de treabă...

apoi când cobori din bus cu ditamai puhoiul, ai plăcerea să urci scările copoului cu studenţimea şi puştirimea română. Cum scările sunt scări, adică nu le poţi sări, tre să mergi în coloană, ai ocazia nu numai să asculţi conversaţia cap coadă, ca să pricepi despre ce e vorba... dar poţi ajunge să şi empatizezi cu problemele junimii.

Bunăoară azi, o fătucă relata altei fătuci faptul impardonabil de a nu fi găsit ieri deschisă prăvlia de unde ar fi trebuit ea să'şi achiziţioneze vopseaua de păr. Bine, aşa povestit, chiar şi pe tema vopselelor de păr, pare că era o discuţie foarte doctă... de unde?... discuţia în realitate suna cam aşa "fată şi mă duc, şi era închis, să moor, era trasă cortina, ştii că are o cortină...m'am uitat doar pe geam la preţuri... fată da nu ştiam ce să fac, eram obsedată, eu am zis că nu vin azi la şcoală nevopsită..."

Poftim? La şcoală? Deci deduc că fătuca nici nu era studentă...sper că e măcar la liceu... Prima reacţie a fost să reactivez clişeul: "apoi pe vremea mea dacă auzeai aşa ceva..."... dar m'am oprit brusc, că mi'am amintit că şi eu primeam replici de astea de la ai mei, cum că pe vremea lor... mi'am zis, nah e conflict între generaţii, bla, bla, ... apoi mi'am zis, dar totuşi chiar nu era aşa... de fapt şi acest "dar totuşi" e şi el clişeu, e clar că e conflict între generaţii, numai că acuma am trecut de partea cealaltă şi am, vorba unui amic "scrupule de conştiinţă".

Nu mai relatez restul poveştii. Colega era evident şi ea afectată de nefericita întâmplare şi bănui, încercând să'mi imaginez mai departe, că şi alţi colegi vor fi fost dezamăgiţi s'o întâlnească pe sărmana lor colegă... nevopsită... ce nedreaptă e viaţa.

Morala: Şi totuşi la "şi totuşi": n'am auzit NICIODATĂ o discuţie în care să fie vreunu' îngrijorat că le dă lucrare la ceva şi n'a învăţat, deşi TOTUŞI, toţi merg la şcoală...