duminică, 6 decembrie 2009

Mi'a plăcut o postare a lui Doru Buşcu. Dacă mi se dă voie o reproduc mai jos. şi şi mai jos pun şi comentariile mele la chestiune...


Noul Traian Băsescu

vezi toate articolele de
azi la 14:18 89 comentarii 13167 vizualizari.

Victoria de azi a ultimului preşedinte nu mai are acelaşi gust ca acum cinci ani. i lipsesc entuziasmul, disperarea şi speranţele de atunci, dar e o victorie. Nici beneficiarul nu mai e acelaşi. E alesul unui alt electorat, e sursa şi miza altor lupte. Cum va fi noul Traian Băsescu? Să încercăm două variante extreme:


1. Băsescu Răzbunătorul (BR). Promisiunile războinice devin sentinţe. Radicalismul din campanie e tradus în viaţă. BR merge pånă la capătul cuvintelor. Premierul e numit de la PDL. Guvern minoritar sau coaliţie convulsivă. Criza politică persistă. Mogulii sunt hăituiţi şi arestaţi. Presa demonizată la grămadă. Pe acest fundal justiţiar, populaţia suportă criza cu oarecare mulţumire. Modernizarea înaintează cu poticneli. Adversitatea parlamentului şi inflexibilitatea preşedintelui aduce alegeri anticipate. Noi împrumuturi FMI, societatea scindată şi puţini kilometri de autostradă. Deja vu.


2. Băsescu Pacificatorul (BP). Democraţia e o formulă a funcţionalităţii, majorităţile n-au adjective, trecutul e o sursă de învăţături. BP intră într-o etapă a guvernării line. Miza de partid face un pas în spate şi BP caută consensul. Invită partidele la uniune naţională sau la variante de coabitare calmă. Pune economia in prim plan şi abandonează discursul radical. Pacifică societatea, recuperează presa, îi izolează pe moguli. Cheamă în jurul lui oameni valoroşi, fără carnet de partid. Economia îşi revine, artele înfloresc, al doilea mandat rotunjeşte cu tact reformele începute în primul. Modernizarea statului se face fără conflict.



O singură şansă pt varianta 2> Imi amintesc ca Iliescu a avut un mandat 2 destul de ok… ASTA PT CA ERA DEGREVAT DE GRIJA REALEGERII. Si atunci se pune problema aşa… Va putea Băsesescu să se rupă de stilul actoricesc şi electoral de guvernare??? Da, dacă va înţelege din timp că NU MAI ARE ROST!!! Nu, dacă asta e firea lui… Şi mă tem că... mai degraba e NU.


Si ce e MAI PERICULOS, e sa nu joace de fapt pt popor teatrul cu varianta 2, iar în fapt să aplice varianta 1. Chapeau.




Am votat un prostănac ca să scap de prostac

... nu ştiu ce'ar mai trebui să facă Băsescu ca să înţeleagă şi unii intelectuali că i'a prostit. După mine le'a făcut pe toate...

Când voi trăi într'o ţară normală voi vota cu dreapta, indiferent de candidat, pentru că sunt de dreapta. Acum votez cu stânga pt că stânga nu e numai stânga iar Băse nu'i de dreapta...

Electorale pe turnantă

Unii cretini confundă faptul de a fi mai bun la o dezbatere cu faptul că eşti mai bun preşedinte. Iar cretinii cretinilor au sugerat mizerabil că victoria din dezbatere a lui Băsescu a fost DOVADA că Băsescu este preşedinte mai bun. Să le fie lor... Eu l'am avut cinci ani şi'mi vine greu să cred că putem avea un preşedinte mai prost ca Băsescu!
KKM
Arta paradoxului în meteorologie
KKM
Dacă Vântu e prieten cu Geoană, nu'l cheamă cu o seară înainte de dezbaterea cu Băsescu la el... mai ales că tot vântu şuieră "eu i'am spus să se dezică de mine"... Păi dacă i'ai spus asta, de ce o proclami tu în faţa presei...
Eu aş pune un pariu, anume că Vântu bate pt Băse... aşa a fost de la bun început, dar lui Băse î'ar fi stat ca un cui în pantof un eventual mogul de partea lui, când toată campania şi'a construit'o pe tema mogulilor... şi la drept vorbind, lui Vântu i se fâlfâie (dac'o mai avea ce) de "etichetarea lui Băsescu"..aşa cum i s'a rupt dintotdeauna...
Cât despre faptul că i'a lăsat liberi din lesă pe căţeii de la Realitatea, să latre la cine vor...păi ce contează câtă vreme n'au voie să iasă din curte... Să nu uităm că pozele cu Geoană prins cu pantalonii pe vine apar tot în presa lui Vântu... Vântu şi'ar permite să aibă câte'o televiziune pentru fiecare candidat... el a ieşit cel mai bine... Tocmai s'a reabilitat că'i liberal şi echidistant iar pt Geoană, prostănac fiind, n'a fost nevoie decât de'o smetie ca să'l doboare... Potul meu e că, dacă iese Băse, Vântu va fi din nou mogul bun... mai vedem...

luni, 30 noiembrie 2009

Bun venit în familia Băsescu

KKM

…Ar fi cazul să’i urăm onor doamnei Maria Băsescu, singura din familie care până acum s’a păstrat deasupra oricărei suspiciuni şi mizerii. A ţinut şi ea să intre în coţcăria electorală cu o „scrisoare deschisă”, ghiciţi către cine? Ups chiar către adversarii dlui Traian Băsescu! Ce coincidenţă! …mai bine zis a ţinut soţul s’o pună şi pe dumneaei să pună umărul la stors lacrima poporului român cu privire la victima inocentă numită Băsescu…. Doar şi ei i’a prins bine zarzavatul bio crescut în grădina de la Cotroceni, de ce să stea tăcută la Snagov şi să aştepte numai bani în casă?

KKM

Brusc, cu numai 3 zile înainte de alegeri, i sîa spart buboiu… n’a mai putut îndura să fie jignită în aşa hal de monştrii cu chip de om Dinescu şi Geoană…ambii slujitori ai vântului. Bine că nu s’a zdruncinat nimic în sufletul mneaei când paparazii pozau gipanul diafanei dne Udrea ieşind pe poarta Cotroceniului pe la două noaptea… binenţeles după o atentă revizie tehnică făcută de mecanicii de acolo…sau bine că nu s’a ofensat nici la pozicile cu blonda de la Golden Blitz…tot noptoase.

KKM

Bag de seamă că dnei Băsescu i’au priit concediile din ultimii 5 ani petrecute împreună cu familia Cocoş, care „pur întâmplător” se nimereau în aceleşi staţiuni şi, ups, alegeau aceleaşi restaurante. Aş fi tentat să cred în acest caz că dna Udrea o fi vreun fel de confidentă a doamnei Băsescu de’s aşa de „nedespărţite”. Îmi şi imaginez cum sporovăie dumnealor despre chestiile femeieşti în vreme ce Traian reformează statul şi clasa politică iar Dorinel câştigă şi el un ban cinstit.

KKM

Ptiu al dracu Dinescu acesta, să plece, să plece în Bulgaria cu moşierii şi oligarhii lui cu tot… iar dnei Băsescu îî doresc încă 5 ani de onoruri şi cinste precum a avut până de zilele astea urâte… Da’ chiar aşa, ce’i trebe lu Traian să plece lerla pe vapor, mai vine dreaku cu v’o blenoragie ceva… Măcar aşa îl ştim în siguranţă la Cotroceni păzit de sepepişti iar Nuţi e fată curăţică şi vaccinată…

KKM

KKM

SENZAŢIONAL

KKM

Dle Liiceanu, dle Liiceanu! daţi repede pe OTV!!! SENZAŢIONAL!!! o confruntare ISTORICĂ între Dan Diaconescu şi PREŞEDINTELE ALTOR COORDONATE ISTORICE!!! ÎN DIRECT!

Upgrade: de unde aflăm că dl Băsescu numeşte şefii de servicii de sufletul consoartelor lor… cu adevărat suntem pe alte coordonate istorice… aproape îi ajungem pe fanarioţi…aş zice eu…


Remarci de campanie

KKM

Ce’mi place ce’mi place, când văd marii editorialişti de la voxpublica cum au început să posteze rubricuţe precum „Greşeli făcute de Băsescu”…”10 greşeli care’l trag în jos pe Băse”…”10 motive pentru care nu va fi votat, etc. bla, bla, bla…aş zice eu „zece scuze pentru care de luni voi cânta la altă masă”… Parcă văd ce’o să plouă în decembrie cu analize „la rece” despre greşelile comise de băsescu şi cum vom afla că „a pierdut pe mâna lui”…

KKM

Aţi observat cum pedeleii vorbesc mereu aceeaşi limbă? (chiar până la jargon)… Zice Băse de referndum, toţi vorbesc de referendum, zice de moguli, toţi zic de moguli, indiferent de tema tocşoului la care sunt invitaţi ei o întorc caragialeşte la „crastavetchele cucurbitaceu”.

Bunăoară ultima temă care se prefigura acum, cu apariţia filmuleţului era smiorcăiala cu reumanizarea personajului Băsescu. Teoria zicea cam aşa: ca să te lipeşti de trend foloseşti tehnica judo: foloseşti forţa adversarului sau mărinăreşte spus…sufli „vânt” la pupă. Ce’a ieşit pe televizor spune aşa: că Băsescu E OM, şi ca orice om GREŞEŞTE, DAR ARE PUTEREA SĂ RECUNOASCĂ GREŞELILE ŞI SĂ ÎNVEŢE DIN ELE. …toţi spuneau această poezie cu variaţiuni…

KKM

Însă n’a ţinut, c’a picat o pleaşcă mai bună. S’a relansat tema revoluţiei, a anticomunismului şi despre „întinarea spiritului Timişorii” de cître „comunistul” Geoană, ţărănistul Ciuhandu, liberalul Crin şi neamţul Klaus… Şi acum toţi dezgrapă securea revoluţiei şi a lui „azi în Timişoara, mâine’n toată ţara”… Brusc au apărut şi câţiva poporani cu steaguri găurite care se revoltă pe comunism, comunismul fiind în opoziţie şi ei având puţin peste doujdeani ca medie…dar nah…contează spiritul Timişorii…

KKM

Ce uită însă revoluţionarii ăştia de pe twitter este că peste trei zile poate să voteze…DEMOCRATIC, şi deci ar putea amâna oţâră revoluţia…. Pentru că, nişte anticomunişti autentici au murit pentru asta „pe bune” ca să se poată juca ei pe sms de’a revoluţionarii… Şi încă ce mai uită aceşti „revoluţionari în viaţă” este că aveau un prilej mai bun s’o pună de revoluţie anul trecut când Băsescu anticomunistul se căca în gura lor şi se ştergea la cur cu valorile Timişorii anunţând cu comunistul rău de azi…pohta ce’a pohtit el… nu’mi amintesc să se fi inflamat vreun spirit al timişorii atunci… Pbil că Vântu, Voiculescu şi Patriciu s’au născut abia anul acesta…


Cum am aflat că nu mai sunt român

Marea specialitate, de fapt, piesa de rezistenţă a politicii dlui Băsescu a fost să'ntrebe caii dacă n'ar vrea nişte ovăs în halău. După care, indiferent de câţi pun botul la vrăjeală, dacă procentul cailor înduplecaţi e mai mare decât al celor care dubitează înainte de a muşca, vine şi ne spune "Românii vor aşa cum am zis eu"... Aşa ne'a ţinut 5 ani cu trei referendumuri şi grămezi de adevăruri tăioase rostite la tv... Fapte mai puţin, dar ziceri, gârlă. Românii nu vor corupţie. Aferim. Românii vor adevarul despre comunism, aferim!... vor dosarele securităţii, românii vor reformarea statului...bla, bla, bla... ŞI EL, CA UN BUN ROMÂN, VREA CE VOR ŞI ROMÂNII... De făcut, mai puţin că nu'l lasă mogulii... Acuma ne spune că PNL'ul e cu Patriciu, Pesedeul cu Iliescu, Vanghele, Vântu şi Voiculescu iar el cu... românii. Liberalii, dacă se aliază cu pesediştii IAU PETROLUL la schimb cu POŞTA, dacă se aliază cu Pedeliştii iau...doar o decizie înţeleaptă pentru interesul românilor. De asemenea, subiectele reale, care'i preocupă pe români, sunt exact subiectele care'l preocupă şi pe el...
KKM
Eu bag de seamă că nu mai sunt român, pentru că eu, bunăoară, mă las minţit de moguli, subiectele care mă preocupă sunt exact alea care spune preşedintele că nu mă preocupă şi vaisversa... Îmi spune pe afişe că eu sunt majoritatea, mă rog, "noi". Oi fi, o să văd pe 6 decembrie dacă sunt "majoritatea", dar mă tem că am să fiu majoritar da' tot n'o să fiu român...că vreau altceva decât ce vor românii...şi atunci, la ce bun să fii majoritar?.
KKM
KKM

Upgrade 5 Avizul institutului…

KKM

Dacă mai aveam vreo îndoială că filmul ar fi real, acum s’a spulberat. Nu ştiu cât a fost de editat filmul dar ŞTIU BINE că mufa băiatului a fost editată sau (seriously damaged) de directa de dreapta (cum altfel) băsesciană.

Dacă nu’mi arăta avizul la cameră precum a făcut cu bileţelul roz al doamnei Udrea, dacă nu citea r ă s p i c a t de două ori aceeaşi frază din raport care nu spunea NIMIC CLAR, ea (fraza) reprezentând 2 rânduri/18 pagini de raport, dar, mai ales dacă nu vărsa lacrima cu „Dragă Patriciu”…POATE’L MAI CREDEAM…

Upgrade 4

Aha, acuma înţeleg. Băsescu a trebuit să „recunoască” abia după 3 ore că „n’a lovit niciun copil la viaţa lui” pentru că:

1. Nu avea ochelarii de distanţă la el;

2. Nu l’a prevenit stafu că Patriciu a zis de poveste;

3. Nu’şi mai amintea exact, dacă nu cumva copilul l’a înjurat.

De aici deducem că

1. Băsescu nu se crede nici pe el însuşi dacă nu se vede;

2. Cu un staff vigilent ar fi putut pregăti temeinic cuvintele cheie: moguli, oligarhi, miroase a petrol

3. Românii îl iubesc pe Băsescu, nu’l înjură. Dacă acel copil l’a înjurat, în mod cert acel copil nu era român. Iar un atac asupra viitorului preşedinte devine o chestiune de siguranţă naţională. În acest cay, lovitura nu numai că exista cu certitudine, dar era chiar impusă, justificată fiind de apărarea interesului naţional…de la care, după cum ştiţi, Traian Băsescu n’a făcut rabat niciodată…


Upgrade 3. Argument

Nu numai că la prima vizionarre Băsescu a spus "poate m'a înjurat copilul", dar când i'a zis Dumitrescu că vestirea filmuleţului e din evanghelia lui Patriciu, el, care altdată numai la pronunţarea numelui sărea din lesă, acu a înghiţit cu câlţi şi a zis sec "de ce nu a zis atunci"...de parcă nici nu se pomenise de PATRICIU în platou...nu tu un "mogul împuţit", nu tu un "miroase a petrol"...

Upgrade 2.

În viziunea Robertei Anastase, dacă un copil râde tmp după ce a încasat un dos de palmă în figură, s'ar putea să'i fi prins bine, pt că, "după cum vedeţi, copilul se uită admirativ la Traian Băsescu"...

Upgrade 1. Şi totuşi...


La câte lături neprobate a aruncat Băsescu "românilor", măcar Patriciu a venit cu banda.


Răzbunarea mogulilor


KKM

Dacă eşti un căţel, latri tu cât latri la urs. Poate o vreme, agasat de tine, o să te evite, o să se dea din calea ta, dar laba lui îţi poate fi fatală dacă nu te laşi. Po să tragi şi haita după tine, nu poţi ieşi viu din gheara lui...


KKM

Când am văzut filmuleţul cu directa de dreapta băsesciană în figura gavroşului de la Ploieşti şi alături de el comentariul de bunic bătrân şi blând al lui Patriciu mi'am spus. URÂT! URÂT DE TOT! Aş vrea să piardă Băsescu, dar nu aşa. Dacă va pierde Băsescu pe o mizerie degeaba am fost anti-băsescu cu argumente în toţi anii ăştia. Dar mă tem că nici măcar nu va pierde. Băsescu e un artst în deturanarea mirosurilor urâte către alte nasuri... Plus că la câţi pumni încasează copilărimea română din ancestral, s'ar putea ca dosul de palmă scăpat pe mufa unui copil nebădăios să pară chiar un act de corecţie benefic...pentru băgarea minţilor în cap.

KKM

Cât despre Patriciu, pe lângă că e incalificabil să faci aşa ceva la statura ta, mai face şi o greşeală din propriul punct de vedere, petru că, în felul acesta, a arătat că şi mogulii au vulnerabiltăţile lor. Dacă rămânea în turnul său de fildeş putea să'şi păstreze admiratorii elitişti şi aroganţi, de fapt cam singurii pe care îi are, acu dacă s'a coborât la mulţime poate să pară un sălbatic chiar şi în cămaşă de kashmir...
KKM
Dar un lucru e cert. Băsescu şi'a luat laba de urs peste bot.
KKM

iar cei care se vor folosi de prilej să se lepede de Băsescu sunt mai draci decât dracul însuşi. Aud pe unii foşti adepţi până la pupincurism, gen Turcescu, care'şi caută o ieşire glorioasă cu vorbe gen "vai, dacă a făcut aşa ceva Băsescu, e incalificabil"de parcă Băsescu până acuma a fost vreun efeminat plângea'n şerveţele. Poate să te impresioneze un gest de o asemenea jegozenie, nu zic nu, dar să mă lase foştii pupincurişti: Mie gestul asta nu'mi spune NIMIC NOU DESPRE BĂSESCU. D'aia şi consider apariţia filmului o mizerie. Ăsta ESTE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI DE 5 ani, nu de acuma când mi'l arată mogulii dând pumni la tv. Eu am încasat'o de mai demult. Voi vă daţi loviţi abia acum.

KKM

Monarhia Demagogia /


Salvează România... sau cum progresează intelectualitatea
KKM
Nici mai mult, nici mai puţin, un intelectual GDS îi recomanda lui Băsescu să fie mai populist, că nu'i ieşea la numărătoare jumate plus unu la guvidul român pentru dl Băsescu. După ce, de'un deceniu jumate în lupta cu"hidra comunistă" una din marile arme era "jos demagogia", acu se vaită că e prea jos şi la cine tocmai? La Băsescu. Nuştiu ce'ar trebui să spună Băsescu ca să fie şi mai demagog, pe măsura intelectualului român... şi ei pretind că nu ei s'au schimbat... Mai circulau vorbe d'astea de duh prin anii '90, vă mai amintiţi? Bunăoară şi Iliescu nu putea să facă nimic săracul pentru că nu'l lăsau ţărăniştii.... acuma tot aşa, nu l'au lăsat pe Băsescu: liberalii şi pesediştii să reformeze statul român, consiliul general să repare Bucureştiul şi Brigitte Bardot să ne scape de câini... aaa şi mai era una: atunci ţărăniştii vindeau ţara străinilor, acuma liberalii o dau mogulilor. Singura deosebire era că atunci asta se chema propagandă bolşevică de stânga, acuma se chemă indignare publică şi revolta cetăţii




duminică, 15 noiembrie 2009

Anonescu l'a făcut pe Băsescu în cel mai pur stil băsescian

După părerea mea, Antonescu a ales intenţionat filmul "Parfum de femeie"... ştiind că Băsescu, în grobianismul său, şi mai ales, în incultura sa cinematografică, va pune botul imediat dacă e rost de'o şuetă pe teme de curvăsărie. Conotaţia titlului e mult mai sexosugestivă decât filmul în sine, drept care pentru coneseuri, Antonescu era perfect acoperit. În schimb Băselu era descoperit la capitolul carte-film. La ce nu e descoperit Băselu e peroraţia despre femei şi sex. Cum era de aşteptat, a muşcat imediat gândind că aici sigur o să'l aibă pe filfizonul Crin.... Dar Crin avea speechul preparat dinainte, aşa că Băselu a rămas cu flegma'n gât... E drept că, negăsind ceva spiritual, a trebuit să facă uz din rezerva de mizerii, dar se pare că l'a costat cam scump. Ceea ce e frumos este că reţeta asta de mămăligă aruncată la guvizi ca să aibă ce trage la cârlig a fost brevetată de însuşi Băsescu în politichia românească. Uite'aşa naşu care mere l'a naşu şi'a găsit naşu!

sâmbătă, 14 noiembrie 2009

Chistoale'n trandafiri (2)

M'am liniştit. Am auzit pe realitatea că Băsescu a dezminţit "foarte rapid" că s'ar fi referit la nefericita moarte a primei soţii a lui Antonescu şi că de fapt nici n'a ştiut povestea nefericită. Rapiditatea cu care a dezminţit, spunea o naivă ziaristă, ar dovedi bunele intenţii ale lui Băsescu. Bravo ziarista lu' şefu lu peşte din Deltă... ia reascultă matale înregistrarea să vezi că nici măcar nu era aluzie, era referire directă (a descris PERFECT, evenimentul) şi parcă îmi vine cam greu să cred că "cel mai informat român" care'şi începe vorbele mari cu "vă pot spune că..." n'a ştiut sărăcuţul. Mereu când dă de o belea, nu ştie nimic şi nici usturoi n'a mâncat. Da, cam tot aşa a dezminţit c'ar fi spus găozar, a venit Săftoaica la două ceasuri după ce fierbea presa şi a zis că preşedintele vorbea de G. Ozara (numele ziaristului) Şi cu asta mă liniştisem pentru că ştiu că T. Băsescu când îl cheamă pe premier zice E. Boc şi de prima doamnă zice E. Udrea.

"În cinci ani de zile nu am cenzurat niciun ziarist..." a proclamat cu emfază preşedintele în portul Cetate. Ce să înţelegem domnule preşedinte: că ne'aţi făcut o favoare?... ori că ar cam fi timpul ca de'acu să cenzuraţi??? Oare nu cumva numai dictatorii se laudă cu gesturi democratice fireşti.

La 20 de ani de la căderea comunismului în stradă şi la alţii trei de la mântuirea săvârşită în Parlament de preşedintele altor coordonate istorice în prezenţa onorabililor intelectuali de dreapta, anticomuniştii notorii Pleşu, Patapievici şi Liiceanu, anticomunistul Solomon şi cu mântuitorul de comunism Băsescu au pus pumnul în gură comunistului Dinescu şi l'au poftit afară din românika, chiar în bătătura dumisale. Sper că intelectualii sus-amintiţi sunt mândri de semnificaţia profund patriotică a acestui gest.Domnul TRU se vaită de ceva vreme pe la televizor că e hărţuit şi alungat de la televiziuni. E drept că, la cât aleargă de la o emisiune la alta şi de la un miting la altul, s'ar putea să i se pară şi dumisale că are un ogar în spate, de vreme ce el e iepuraş de campaxie. Bunăoară deunăzi, deplângea la o emisie că academicianul Teodorescu numea ataşamentul lui faţă de Băsescu drept "miraj" şi nu "opţiune pur democratică" cum ar fi firesc. Nu e opţiune Trăienele, e chiar MIRAJ. Opţiune e atunci când poţi face deosebire între termenii dintre care alegi pe diverse criterii. Adică poţi distinge, mai concret, între bine şi rău chiar la cel pe care l'ai ales. Când optezi pentru cineva poţi să'l şi critici, poţi să'i vezi şi defectele...sau poţi să nu i le vezi, dar nu e exclus să... Atunci când indiferent de ce face cel pentru care ai optat, tu tot spui că e bine şi'i cauţi scuze la fapte pe care tu însuţi nu le'ai face, atunci opţiunea devine miraj, petru că NU VEZI DECÂT CE'AI ALES. Dumneata de 5 ani, nu numai că N'AI CRITICAT NIMIC LA BĂSESCU, ba măcar odată pe săptămână, îi scriai câte o odă. La dumneata se poate spune c'ai trecut şi de miraj şi ai ajuns la religiozitate... Când Traian Băsescu îî spune lui Liiceanu că a vrut să spună tâmpiţi în loc de filosofi, referindu'se la produsul finit al şcolii româneşti (adicătelea filosof era termenul mai puţin gregar pt noţiunea de tâmpit în accepţiunea idolulului dumitale) iar FILOSOFUL Liiceanu are drept replică doar un zâmbet tâmp, aia e miraj neicusorule!!! Deosebirea între opţiune şi miraj este că opţiunea este reversibilă, mirajul ba!!! şi la dumneata se pare că e incurabil.Tre' să fii expert în rahat ca să tepronunţi că vezi un rahat...postulează dl. Conseilor cancelar Cătălin Avramescu. Pentru conciuzine, exprimarea era că tre să fii expert în drept constituţional cum e domnia sa, ca să poţi emite o părere despre bicameralism vs. monocameralism. Dl Marga, nefiind expert în drept constituţional, nu se poate pronunţa, dl. Ciuvică, fiind la origini pediatru, iarăşi, nu se poate pronunţa... Cu alte cuvinte aceşti domni sunt nişte zerouri în materie şi nu au ce căuta la televizor să dea cu părerea după ureche, că nu merge aşa... Pe de altă parte, tot dl Avramescu declară pompos că poporul este suveran şi că democraţia reprezentativă e numai aşa... în pauză, când poporul suveran nu votează... Dar, ptii al ciorilor, eu nu mă dumiresc, poporul ăsta suveran cum dreaku se pronunţă, dacă nu e expert în drept constituţional??? Că hai mă rog, dl Marga mai puse mâna pe o carte, da' Ionică din Paşcani cum decide??? Aha, înţeleg, l'ar putea întreba pe dl. Avramescu şi s'ar rezolva problema...

marți, 10 noiembrie 2009

Cum a devenit intelectualul român guvid în plasa lui Băsescu

Prin anii '90, când marii filosofi din cercul GDS erau cu pantalonii rupţi în cur, lipsurile şi disciplina minţii dobândite în comunism, le ţineau mintea trează şi judecata mai zveltă, pe principiul perceptului religios că mai lesne trece cămila prin urechile acului, decât bogatul în împărţia cerurilor.
KKM
În acea epocă, unica televiziune era aservită total lui Iliescu şi FSN'ului biruitor. Puţinele voci care "strigau în pustie" ajungeau rarisim "pe sticlă" şi foamea de revoltă ne'a ascuţit simţurile vânătoreşti în aşa măsură, de'am ajuns să tresărim la fiecare şoaptă anti-Iliescu.
KKM
Decate ori se întâmpla ceva "anti" la tv se stârnea o rumoare subversivă între opozanţi: "ai văzut aseară, a fost cutare şi a zis de Iliescu"...parcă trăiam o a doua revolţie când s-a sucit Brucan, "Wow, Brucan l'a criticat pe Iliescu"... fiecare ziarist era "măsurat" cât e de "pro" şi cât e de "anti" şi uneori existau chiar dispute pe aceste proporţii... Astfel de emisiuni în care "se scrâşnea de Iliescu" erau adevărate evenimente, intelectualii opozanţi le vedeau ca redute câştigate, paşi majori spre democratizare.
KKM
Flerului de animal politic al lui Băsescu nu putea să'i scape o aşa pleaşcă. Marinarul a adulmecat din zbor această coardă sensibilă formată în timpanul intelectualului român şi acuma tot ciocăneşte în diapazon "Jos Iliescu", "Jos Hrebenciuc" (nume greu în epocă). El ştie că numele lui Geoană n'are cum să stârnească aceeaşi excitaţie pe cortexul lui alde Patapievici şi Liiceanu precum "Jos Iliescu". În 15 ani de frustrări democratice am fost dresaţi să'l urâm pe Iliescu, Iliescu e răul, nu Geoană, nu stânga. A trecut vremea antistângismului funciar. Şi atunci, ce poate fi mai refulant decât răzbunarea pe Iliescu, simbolul comunismului vechi. Şi chiar dacă bătrânul edec nu e decât un trofeu încornorat pe peretele de la răsărit al vajnicului partid PSDist iacătă că nu numai nostalgicii şi'l fac agent electoral ci şi pseudoanticomuniştii, pe post de cuşcă în care să dai cu pietre.
KKM
Pentru guvidul mai "din popor" tehnica rămâne aceeaşi. Se schimbă doar "cuvântul cheie". Dacă intelectualii trebuie să audă "jos Iliescu", "Jos Hrebenciuc", muncitorimea trebuie să audă jos Patriciu, jos Vântu, jos Felix. Nu contează că toţi aceştia au trecut cândva şi pe lista de prieteni ai lui Băsescu, asta uită guvidul cu memoria scurtă, contează că numele lor are o conotaţie de ură pentru o categorie sau alta.
KKM
Cine a rămas în realitatea de jos sau de mijloc a societăţii, percepe acum diferenţele şi nuanţele. Numai că nu tot intelectualul a rămas rupt în cur. Unii au au devenit capitalişti şi chiar au câştigat monopolul culturii publice. Poate că succesul le'a încununat efortul şi valoarea, reale de altfel. DAR... În graba vieţii de zi cu zi, cu burta plină şi cu dresajul făcut, NU MAI AI TIMP SĂ GÂNDEŞTI, SĂ PROCESEZI, SĂ JUDECI, SĂ COMPARI...şi cel mai trist, SĂ'ŢI AMINTEŞTI. Pur şi simplu auzi muzica care'ţi place, o asociezi cu starea de bine şi te culci pe'o ureche.
KKK
Când erai rupt în cur te revolta ideea că "Iliescu nu poate face treabă pt că nu'l lasă ţărăniştii"... Acuma susţii tu însuţi că liberalii şi cu Iliescu sunt de vină pentru eşecul guvernului Boc. Când te simţeai "demiurgic" izolat de mulţimile pro-Iliescu, ţi se păreau pleava societăţii, dar acum te duci să aclami dimpreună cu mulţimile pe preşedintele altor coordonate istorice. Şi imediat redevii anti-mulţimi când vezi că mulţimea te fluieră. Te simţi stigmatizat ca intelectual al lui Băsescu şi ghici cum ţi'ai definit stigmatizanţii: 322, Mogulii, Oligarhii, Tonomatele, anteniştii... De bună seamă, la tine e vorba de "metafore elitiste", la ei sunt stigmate...
KKM
Morala: pentru toţi cei care aţi extras anticomunismul dintr'o proclamaţie a unui comunist, pentru toţi cei care aplaudaţi la acuze pentru care nu cereţi voi înşivă dovezi pt cei pentru care democraţie e numai atunci când conduc cei care ne plac nouă, VĂ AMINTESC, că cine se face anticomunist din comunist şi cine se culcă de stânga şi se scoală de dreapta poate oricând să se facă şi invers şi poate oricând să se culce iară şi să NU ŞTII DE CE PARTE SE TREZEŞTE... VĂ mai amintesc că şi mogulii şi tonomatele de azi erau în tribună şi aplaudau cu voi, ei sunt doar primii plecaţi... şi, cu voia dumneavoastră... vă mai amintesc că toţi dictatorii contemporani au câştigat alegeri...cu simpatie!!!

Drumul de la Emil Boc la Emil Bobu

Ca să'i confere lui Zeus aerul independenţei de partid pedeliştii practică un nou ritual: AUTOFLAGELAREA TELEVIZATĂ.
KKM
"Noi l'am propus pe dl Boc, dar ne'am dat seama că nu era o propunere serioasă."
"Apoi am propus alt premier, dar nu vă spunem cine (asta şi din teama de a nu spune ceva ce'l deranjează la ureche pe jupân)... şi oricum dl Preşedinte n'a fost de acord"
KKM
De fapt ei, săracii, n'au propus nimic şi nu spun nimic ca să nu pice de fazani că don Traian se poate suci oricând mai nou. S'a dat de gol însuşi buldogul care şi'a tras uitătura încruntată la cameră şi a rostit tăios "Puteţi crede că nu ne'a consultat? sau că n'am avut varianta noastră?" DA DA DA nene Blaga, chiar putem crede, avem chiar toate motivele să credem! Păi dacă voi nici nu aveţi curajul să rostiţi un nume dar pretindeţi că voi propuneţi, el refuză, dar tot el e mai deştept. Pe când vă declaraţi bătuţi în cap şi ne spuneţi că aţi fost dobitoci sau că, în nemernicia noastră, ca nişte câini turbaţi..."
KKM
Aşa a ajuns şi Ceauşescu ce'a ajuns. Pentru că nimeni nu'i spunea "tovarăşe, asta nu se poate realiza". Mergea în vizită de lucru şi i se năzărea o aberaţie, iar în loc de a'l contrazice, căţeii din jurul lui se faceau luntre şi punte să înfăptuiască minunea ori măcar să aranjeze poza pentru raportare.
KKM
Morala: Nu e grav să fii adeptul lui Băsescu. Grav este să fii pupincuristul lui Băsescu.

sâmbătă, 17 octombrie 2009

Luciane, fă'te că lucrezi

Prezenţa dlui Lucian Croitoru la tv îmi aminteşte de Petre Roman la revoluţie... când am auzit că el e primul ministru, m'a încercat o frică combinată cu entuziasm. Deosebirea e că Petre Roman era mai înfipt şi mai sigur pe el, iar puloverul părea mai autentic "emanat" de revoluţie, în timp ce al dlui Croitoru e mai fancy şi mai glamour... deh, mai trecură neşte ani, mai un stagiu la FMI mai o consiliere la BNR pe salariu nesimţit... acu şi revoluţia e "de firmă"...
kkm

Mi'e milă de acest personaj care vine la conferinţă de presă şi'şi ia aerul ăla cool, adică "măi băieţi, sunt pă treabă". Cu cine colaboraţi? Păi cu cutare, cu cutare, şi EU...a ţinut să precizeze că E ŞI MNEALUI PE ACOLO!... şi a mai şi întărit, NU?...adică "v'aţi îndoit măi guvizilor de mine?"

kkm

În fapt, marele anunţ al dlui Croitoru e că a reuşit de alaltăieri până azi "să vorbească la telefon" cu liderii partidelor... Nici măcar nu i'au confiramt orele de întâlnire... şi el vine cu muşchii încordaţi...doar privirea îî zboară pe laterale şi pe acoperiş... Concluzia mea e că'l va mânca presa cu fulgi cu tot, PÂNĂ la investitură.

kkm

Morala e povestea cu vulpea şi căţelul. Pt. cine n'o ştie o povestesc mai jos: Se plângea odată amar căţelul vulpii că prea îi dau toţi cu tifla prin pădure, şi ursul şi leul şi lupul... Păi tu eşti prost, îî zise vulpea. Tu, cum te vezi cu ei, întâi îi miroşi în cur. Ia încordează'te şi latră băţos la ei, să vezi cum îşi vor schimba atitudinea! Zis şi făcut, căţelul pe treabă... Vine ursul: căţelu' băţos ham, ham. Ursul îşi zice: "bei, ce'o fi păţit căţelul? nu'i'e bine? se ia de mine? e nebun? Păi dacă îî trag o labă, zboară cât colo. Dă'l încolo că s'o fi ţăcănit, nu'mi pun mintea cu el. Şi l'a lăsat în pace. Vine leul: Căţelul şi mai sigur pe el: HAAAAM HAAAM. Băi căţelule îşi zise leul, ţi s'a urât cu viaţa? Păi numai odată dacă te trec cu ghearele, ţi'am jupuit blăniţa. Da'l încolo de nebun... şi l'a lăsat în pace... Acuma căţelul a prins curaj şi se duse şi la vulpe cu coada în sus: Haaaam haaam. Vulpea, s'a uitat mămoasă la el şi i'a spus: Căţelule, pe mine poţi să mă miroşi mai departe în cur...

joi, 15 octombrie 2009

Băsescu tocmai s'a căcat în gura poporului român

Vă rog să mestecaţi bine şi să înghiţiţi cu graţie dragi compatrioţi. L'aţi vrut, l'aţi iubit aţi ieşit în stradă pentru el, aţi vrut să vă trageţi în poză cu el. Puneţi'v'o în ramă şi hăhăiţi, mâncaţi seminţe, ascultaţi manele şi beţiţi'vă berea liniştiţi...

Şi acu aflu una tare de tot: Cică de fapt PD-L'u a cedat. Ha, ha, ha... că cică de fapt lor le revenea dreptul să desemneze... ba chiar şi Băsescu a acceptat "un compromis", că nah, au vrut partidele independent... Cât tupeu tre să aibă Videanu ăsta.

duminică, 11 octombrie 2009

Brrr...O ploaie de'ţi vine să chemi în casă şi câinii de pe'afară

... după ce o toamnă întreagă n'a dat un strop de ploaie... Până şi vremea e ca românu: ori o beşteleşte incontinent, ori stă ţapăn pe urgie... eroic!
¤¤
Ce'am putut vedea azi pe Păcurari... o coloană de autocare cât păcurariul... n'am văzut nici în vamă atâtea, pe vremea vizelor...
¤¤
Ce prost se lipeşte ploaia cu aglomeraţia... brrr!

luni, 5 octombrie 2009

Criza e mondială numai când e vorba s'o eradicăm

În mod normal, criza a fost provocată de Tăriceanu. Dar fink promiserăm noi pedeliştii şi eu Băselu cel viteaz, c'o să vă scoatem din criză pe voi guvizii români, acu ne'am dat seama că nu se poate, că e mondială. Eu unul, am zis mai demult că mă voi hotărî să candidez, în funcţie de evoluţia crizei. Adecă, ziceam eu, că dacă n'o beştelesc pe împuţita asta de criză, nu merit să vă fiu baci. Dapoi prost am fost băi găozarilo...pardon guvizilo... pardon dragi români, că n'am cum s'o beştelesc dacă'i mondială.... Eu cel mult pot să'i limitez efectele, adică să împrumut neşte mălai ca să trageţi la mămăligă până de alegeri hă, hă, hă...
k
Noroc cu moşu' ăla de la SânNicolauMare că uitam eo uitam că tre să candidez. Eu de fapt tre să candidez ca să văd dacă v'am condus bine, hă, hă, stai moşule că vin eu să ne pozăm...
k
Poftim? 5 minute? A da şi atunci am fo prost hă, hă, hă!!! Poftim? PSD-PD-L pohta ce'am pohtit? Da băi şi atunci am fo prost, hă, hă, hă!!! Poftim? De ce'am promulgat legea cu salariile?... Hă, hă, hă pardon, nu bă, aici n'am fo prost!...am fo dezimformat, hă, hă, hă!

luni, 28 septembrie 2009

Ca de obicei, marinarul, nici usturoi n'a mâncat, nici gura nu'i pute

"E bine ca cele două partdide să'şi bage picioarele în apă rece" a tunat nea Trăienel la Cotroceni după ce dl Boc tocmai şi'a băgat picioarele în parteneriatul pentru "ţărişoară" cu PSD'ul...
După care a întărit pe principiul "daţi'mi dosaru' şi'l public" făcând cu ochiul între două hăhăieli către ziarişti: "îmi pare rău că nu's aşa informat ca voi, ha, ha ha"...
Vă mai amintiţi când după ce'şi luase vânt Tăriceanu să'şi dea demisia pe motiv că se trântise pachetul pe justiţ, tot dom marinar a bodogănit pe la tv că să "se mai gândească, partidele din coaliţia imorală, că el ar fi dispus la mediere" şi pe urmă toată "intelectualitatea" s'a dat dezamăgită de "răzgândeanu". Nimeni n'a băgat de seamă că Băse îşi luase mâinle de pe premier şi şi le freca în aşteptarea numirii obedientului "dragă Stolo", cel care primea cu plăcere "muia" prezidenţială... Păi prost a fost Tăriceanu că i'a dat prin cap că l'ar mai numi odată Băse premier după anticipate, nu că s'a răzgândit...
Mă întreb cum vor întoarce'o iar hiperintelectualii cu "săracul băsescu" iar n'a ştiut... şi cum ne vor infiera pe noi ăştia plini de ură, că'i facem proces de intenţie şi'l facem scelerat fără motiv.
Morala: Dl ministru Berceanu a zis, cu binecunoscuta'i naturaleţe şmecherească, că "domle, PSD'ul o caută cu lumânarea şi se foloseşte de orice pretext să rupă pisica"... fugi d'aci... chiar, bietul Boculete, nici nu şi'a dat seama că, în grija dumisale pentru siguranţa cetăţeanului, i'a dat lu pesedelu un astfel de pretext, ţ, ţ, ţ ce naivi sunt pedeleii în bunătatea lor nemăginită.

miercuri, 16 septembrie 2009

Două dintr'o lovitură

Dl Pleşu face o şmecherie în ultimul său articol din „Adevărul”... un gest duplicitar şi puţin laş, dar totuşi foarte inteligent politic. Pe de'o parte se aliniază noii poziţii a "intelectualilor lui Băsescu" (termenul e perfect justificat), ca să nu'şi contrazică prietenii, care acuma mestecă o noua teorie: Vezi Doamne, acuma nu'i mai pot apăra FAPTELE dlui Băsescu, că e prea gogonată Băsesciada publică şi prea grobian omul, dar, în schimb, deplâng "ura" care s'a abătut asupra săracului preşedinte. Adică vezi tu măi guvidule care te’am hrănit noi de patru ani cu „Băsescu condamnă comunismul”, o fi el rău acuma şi’o fi condamnat el comunismul la vrăjeală, dar nici să'l lovim aşa... (de fapt, e primul semn de acomodare al propriei conştiinţe cu noul adevăr). Şi ne tragem scuza că "Iată RĂUL are şi un ŞI MAI RĂU"... Şi, pe de altă parte, spre deosebire de ceilalţi intelectuali, se spală pe mâini de Băsescu...fără niciun echivoc! Lovitură magistrală! Trebuie să recunoască şi Liiceanu şi Patapievici!

Jalnica scuză domnule Pleşu. Abia anul ăsta AŢI RECUNOSCUT că acea condamnare a comunismului n'a fost sinceră, condamnare care a fost ARGUMENTUL SUPREM cu care ne'a flituit mereu dl. Liiceanu în apărarea acestui personaj mitocan şi inconstant... Şi acum, ca sa va scuzaţi, ne vânturaţi pericolul lui „ŞI MAI RĂU ÎN LOC DE RĂU” din cauza lui Gâdea şi Badea... Gâdea şi toţi ceilalţi s'au radicalizat datorită faptului că intelectualii lui Băsescu l'au ţinut vandabil pe piaţă şi, în timp ce prietenii dvs. ne vorbeau de „preşedintele altor coordonate istorice”, Gâdea ne spunea ceea ce dvs., în sfârşit, aţi recunoscut...

Imorala: Chapeau şi Ruşinica!

marți, 14 iulie 2009

Corupţia s'a mutat la altă masă

Când minţi sau fabulezi despre trecut trebuie să ai proprietatea datelor şi să ai grijă să se potrivească şi cu tot ce’ai făcut după. Vă mai amintiţi cum dom’ Băsescu, călcat pe bombeu de prea multe întrebări pe vremea cu ziariştii răpiţi în Irak, a răspuns la o întrebare agasantă pe acelaşi subiect „Ghici” într’o veselie şi’o miştocăreală de’ai fi zis că omul are tot controlul? Pe urmă, când a fost de povestit poporului cum a fost cu marea operaţiune de salvare i’a ieşit lui joly jocker că pe la data când punea el ţigăncile împuţite să’i ghicească în ghioc, tocmai eroii cu ochi albaştri din Irak pierduseră contactul cu răpitorii şi „eram gata să’i pierdem”. I’a ieşit la maxim momentul de dramatism pentru guvid. Pentru cei care ţin minte datele însă a fost confirmarea că totul era o vrăjeală. Ce politician şi’ar fi permis să glumească pe un subiect de viaţă şi de moarte dacă situaţia era „de moarte”. Răspuns: Nici măcar Traian Băsescu.

Acu dl. prezident mai aruncă o ciosvârtă la guvidul român: Că cică el ştia, vezi doamne, de „trocul murdar dintre politicieni şi media” încă din 29 mai… Dar uită că în seara alegerilor, el marele cârmaci, tata şi mama anticorupţilor, făcătorul ţepelor văzute şi nevăzute din Piaţa Victoriei, s’a aflat la masă cu corupta Ridzi, despre care cum zice mnealui… ŞTIA. Păi se poate? tocmai dumnealui care jăluia la bobor căcorupţia stă pe masa guvernului?… Acu înţeleg ce’l deranja… că nu era şi la masa lui. Acu că a poftit’o, poate să se servească şi ciorba că le’o fi foame lu’ dom Pleşu şi dom’ Liiceanu.

luni, 13 iulie 2009

Zice dl Pleşu că nu trebe ca "intelectualii lu' Băsescu" să ia atitudine că ce? a scris ei vro odă ca să'i compari cu menestreii lu Ceauşescu?... şi tot aşa, "ce mare lucru c'au servit niţel caviar la Neptun după ce s'a pus de'un cearter numai pt ei?" La cât creier furnizează ei ţării, ce mai contează un cărbune doi la un cearter.
Nu dl. Pleşu cum aşa, de unde vorba asta, ODE? Hai să fim serioşi. Scrisorica aia de adeziune cu "preşedintele altor coordonate e odă?" fugi d'aci... sau editorialele lu' TRU? Mă faci să râd. Alea era analize critice la sânge, dar nah, nu'i găsea cusur şi pace. El ar fi vrut, da dacă nu erea... Aşa că acuma intelectualii are voie să tacă cu capu'n nisip. ei nu are vină...

duminică, 12 iulie 2009

Bei găozarilor care sunteţi, voi aştia de la presă... aţi prins faza cu pupat ţiganca împuţită? A nu? Păi vă spun eu bei zoaielor

Traian Băselu, preşedinte jucător, neinteresat de un nou mandat şi de problemele minore precum delapidarea din guvern.

duminică, 14 iunie 2009

Măcar filosofi de'am făcea, filosofii intelectuali rămânea










Aş fi vrut să văd mutriţele tinichigiului Patapievici şi a mecanicului-auto Liiceanu savurând orgasmic vorbele de duh ale schimbătorului de coordonate istorice mozolind producţia de filosofi a anacronicei şcoli româneşti.

Văz că şi de data asta, noroc cu poetul "sufragiu"-organizator de chiolhane la Cetate- că s'a ridicat să apere onoarea nereperată a filosofilor. Că "Păltiniştii" mâncători de icre negre s'au metamorfozat peste noapte în Neptunişti înghiţitori de căcat servit cu graţie de amfitrioana Elena Udrea şi nu le mai sare ţandăra când politicienii infierează intelectualii ca pe vremea lu' nea Nelu.

Deja dl. Cărtărescu a sărit în apărarea masculului dungat de la Cotroceni cum că "n'a vrut nene să tragă'n filosofi, ci doar să se exprime mai popolar ca să puşte cu înţelesul tutulor"...pe acelaşi principiu cu "ţiganca împuţită" care e vorbă de duh dacă e şoptită în budoarul doamnei Maria Băsescu şi numai darea în vileag către public o face mitocănie...


Morala: Sper, din milă pentru el, că limba dlui Ungureanu Traian era la adăpostul gurii închise când s'a comis scăpătura dlui Băsescu despre filosofii "neintegrabili în câmpul muncii" altminteri va avea cam mult de mestecat ca să nu'l prindă colegii de bancă populari de la Bruxelles că pute... şi să'l excludă din câmpu muncii...


...şi măcar de'ar produce şcoala noastră filosofi...

joi, 30 aprilie 2009

E…terna şi perplexanta Românie sau contribuţie la căutarea brandului de ţară




Megaoul dlui Flutur şi giga-pasca făcută cu marea brânză pedelistă de la Rădăuţi mi-au amintit de-o întâmplare pe care vroisem s-o uit repede, refuzând s-o socot „tendinţă”, modă sau nici chiar meteahnă românească. Cu câteva săptămâni în urmă „răsfoind” presa pe net, mă pălise la fel ştirea de primă pagină cum că: Luceafărul lui Eminescu a intrat în cartea recordurilor ca fiind „cel mai lung poem de dragoste”. Aoleu, am exclamat, cred că se răsuceşte în mormânt bietul Eminescu să-şi ştie fotografia pusă între cea a unei înghiţitoare de scorpioni şi cea a unui mâncător a sutei de ouă în 30 de secunde, iar strofele Luceafărului înşirate pe acelaşi mosor cu mega-cârnatul dlui Oprescu. La vremea respectivă am fost dojenit aspru de colegii de „anturaj” şi catalogat drept cârcotaş. De ce bunăoară, în loc să mă bucur că „e meritul României, totuşi”eu critic mereu. Ba mai mult, am aflat în acelaşi cerc intelectual că acum putem să „le-o tragem la ăştia din Bucureşti”, că uite „noi avem un poet în cartea recordurilor, ei ce au?”




Acum însă, dacă mă gândesc mai bine la contextul general în care apare această revitalizare a poetului naţional, aş înclina să le dau dreptate combatanţilor mei. La câte Elodii, Magde Ciumac, Sexi-Brăilence şi eleve porno produce fabulospiritul românesc în ultima vreme, brănduirea „Luceafărului” cu o diplomă de „world record” e chiar o ştire „luceafăr”. Trebuie să fie şi Eminescu mai înţelegător. Trăim totuşi vremuri grele. E incontestabil mai bine decât să fie pus pe ritmuri de manea de vedetele show-bizz-ului autohton.




Dar dacă tot suntem noi născuţi poeţi, de ce avem darul impardonabil de a ne face mereu „de poveste” cu tot felul de bagatele şi cârnăţării? Dacă ar fi să contabilizăm aportul românesc la hora globalizării, vedem că nu ieşim pe piaţă decât cu recorduri prosteşti şi ştiri şoc, fie că e vorba de violuri şi crime oribile, fie că e vorba de salvări eroice şi sacrificii. De ce nu am putea intra vreodată în cartea recordurilor drept ţara în care nu se bate nici un record, dar în care majoritatea lucrurilor funcţionează normal.




În căutarea unui „brand” suntem dispuşi să suflăm în baloane până se sparg şi nu mai rămâne nimic din ele. Până nu ni-i tragem pe tricouri, căni şi brelocuri pe Hagi, Nadia şi Ilie Năstase, de-am plictisit deja occidentul cu imaginea lor, nu ne lăsăm. Dacă se-ntâmplă ceva pozitiv dezbrăcăm făptuitorii la televizor până le găsim şi punctele negre de pe izmene, dacă pierdem un meci urmează trei săptămâni de lamentări „pe sticlă” la care se perindă toată elita naţiunii să-şi dea cu părerea, unde s-a greşit, de ce s-a greşit, cine e de vină, ca în final să vedem că nimeni nu plăteşte nota. Cu alte cuvinte amplificăm şi răul şi binele în căutarea unei etichete.




La marile naţiuni occidentale „brandul” s-a format, paradoxal, tocmai în aşa-numitele „secole întunecate” prin evoluţia unor relaţii contractuale sau de vasalitate care au dus la ceea ce azi numim capitalism sau civilizaţia occidentală. Dar întunecate sau nu, e vorba de SECOLE. Noi nu numai că nu înţelegem că nu putem alege ceea ce vrem să părem în ochii celorlalţi, dar mai vrem să ne şi consacrăm deodată aşa ţac-pac prin vreo „campanie” sau „strategie guvernamentală”.


Aş vrea să prind ziua când strategia noastră de imagine va fi respectarea fişei postului, încasarea salariului, plătirea impozitului, apelarea şi respectiv, beneficierea de serviciile publice şi poate în sfârşit vor vedea şi nemţii că-s daţi dracu’ românii ăştia. Că dacă-şi imaginează doamna Udrea că norvegienii, văzând fileul lui Năstase tras peste două maluri din deltă se vor buluci în avioane spre românica fără să-ntrebe cu ce ajung acolo, în cât timp, ce cazare au, ce servicii, cât costă, dacă pişcă ţânţarii şi dacă da, cât de tare...ş.a.m.d. atunci mai bine rămânea amfitrioană la Cotroceni să aranjeze furculiţele în stânga şi lingura în dreapta pentru onor preşedintele Norvegiei...


MORALA> Ca să închei în nota de început a cârcotelii, îmi amintesc o întâmplare petrecută la muzeul Brâncuşi din Paris: Un grup de bătrânei americani asista captivat la o demonstraţie a ghidului în faţa unei exponate. „Vedeţi, le spunea ghidul, dacă priviţi din punctul acesta, cotul stâng al personajului întruchipat de statuie, umărul şi nasul sunt perfect coliniare. ” Bătrâneii s-au încolonat civilizat către punctul cu pricina şi rând pe rând, fiecare se aşeza în poziţia indicată de ghid, se apleca până la unghiul perfect privea atent câteva secunde, urma o exclamaţie „Oh yes, it’s true, it’s amazing” făcea o poză „pe linie” şi pleca. Cu siguranţă câte zile vor mai fi avut, dacă priveau la poza statuii, îşi vor fi amintit că nasul, umărul şi cotul erau perfect coliniare. Dar nimic din „fabulospiritul” românesc nu era în acea coliniaritate, nimic din sensibilitatea pe care o pusese acolo Brâncuşi… Asta se-ntâmplă celor care nu ştiu să aleagă ce trebuie arătat din ceea ce se poate vedea.

luni, 23 martie 2009

Nuca „tăriceană” a Băsescului şi obamizarea Antonescului

De câteva zile media românească spumegă pe un subiect cu mult „glamour”. Crin Antonescu, „fostul adolescent rebel cu plete din vremea romantica a cederismului” a ajuns vârful de lance al luptei antibăsesciene. Pe modelul „Yes! WE CAN!” patentat de industria mediatică occidentală pentru noul mit cu păr negru şi creţ de la Casa Albă cu care se hrănesc păgubiţii băncilor americane, presa românească a găsit în micul crin crescut pe malul Dâmboviţei buturuga care va răsturna „Biruinţa” băsesciană cu căpitan cu tot.

Nu voi contesta la dl Crin Antonescu nimic din ce-i atribuie noii săi lăudători. E tânăr, e combativ, e curat, e cool, e curajos, e sistematic şi riguros în argumente. Dimpotrivă, contrar opiniei generale eu i-aş da notă bună şi la capitolul carismă. Dar nu ştiu dacă toate acestea îi sunt suficiente ca să-l spulbere pe bătrânul marinar de la timona democraţiei româneşti. Eu aş fi pariat mai degrabă pe Tăriceanu. Nu atât pentru că Tăriceanu s-ar fi dovedit mai competitiv, nu pentru că ar fi devenit dintr-o dată mai simpatic poporului român, ci pentru că Băsescu are un complex major în faţa lui: NU L-A ÎNVINS NICIODATĂ. Pentru unii pare un fapt nesimnificativ. Pentru Băsescu însuşi e o nucă tare. Cu toate grămezile de lături aruncate asupra lui, cu toate încercările de compromitere, cu toate bileţelele şi glumiţele preşedintelui, Tăriceanu i-a suflat în ceafă toţi cei patru ani de coabitare. Fie că a eschivat, fie că s-a ridicat din seria de pumni şi a dat şi el, Tăriceanu a rămas în picioare pe ringul politic până la ultimul ultimul gong. Animat mai întâi de vanitatea de a fi prins în poza istoriei la 1 ianuarie 2007, Tăriceanu a prins mai apoi gustul războiului şi a jucat dezinhibat în repriza a doua a meciului puterii de la Bucureşti. Se spune că ceea ce nu te omoară te face mai puternic. Nu ştiu dacă este cazul fostului preşedinte al PNL, mai curând se poate spune că ceea ce n-a putut omorî Băsescu, l-a făcut pe acesta mai slab. Cu un Tăriceanu debarasat de tinicheaua guvernării Băsescu ar fi fost când apatic când iritat şi-şi va fi dat în petic până la urmă. În plus, Tăriceanu îl va fi forţat pe Băsescu să se întrebuinţeze cu acelaşi arsenal de clişee care nu mai pot să trezească interesul românilor (cum îi place preşedintelui să-şi flateze jumătatea lui de votanţi). Băsescu este dependent de repertoriul de campanie şi de ce „vrea să audă” alegătorul. Or ce poate spune Băsescu despre Tăriceanu nu cred că mai poate să incite pe cineva.


Crin Antonescu poate fi un candidat mai cu vigoare decât Tăriceanu, dar nu atât vigoarea combatantului contează în această luptă, cât vigoarea lui Băsescu. Un personaj nou ar avea multe spaţii libere pe care le poate ocupa Băsescu, spre deosebire de un Tăriceanu cu care preşedintele ar fi fost plictisitor de previzibil. Băsescu navighează mai bine pe o mare cu valuri pentru că ştie să se dea pe direcţia vântului şi dacă oricum se udă toţi ştie să disimuleze că el e mai uscat decât ceilalţi …pe apă liniştită pietrele aruncate de el nu ar produce decât pleoscăit anemic. În acest caz mica forfotă din PNL îi prieşte marinarului oricât de paşnică, civilizată şi „europeană” ar fi ea. Dacă luăm fie şi numai entuziasmul schimbării cu care s-au îmbătat deja mulţi liberali, e destul ca să adune puncte lui Băsescu . Lui ii sunt suficiente şi dopurile de şampanie daca are o talanga de pus în calea lor…

Apoi mai este de prost augur şi percepţia greşită a eşecului în PNL şi a înfrângerii în alegeri, care camuflează ţintele reale ale partidului. Multe cozi de topor pentru care guvernarea e mai importantă decât politica, lăsate în ofsaid de intrarea în opoziţie vor presa acum noua conducere să revină la sentimente mai bune cu PD-L-ul, ceea ce i-ar fi fatal lui Crin Antonescu. Deja chibiţăraia s-a mutat unde cântă fanfara şi dacă te uitai după anunţarea rezultatelor de la congres, n-ai fi zis că 300 au votat totuşi cu Tăriceanu. Toată lumea aplauda cu spor pe noul „Goodfather”, care mai de care era acum „prieten cu Crin” şi cu toţii se codeau să mai dea ochii cu vechiul jupân. Dar dincolo de acest „winner takes it all” tipic românesc, liberalii riscă să-şi pună singuri cenuşă-n caschetă exact în faţa celui care stă cu puşca pe ei. Scoaterea lui Tăriceanu în piaţa publică pe post ce capul lui Moţoc va fi un nesperat răgaz pentru Băsescu să-şi schimbe tricoul portocaliu murdar din 2004 cu unul mai spălat şi astfel să mai vândă odată iluzii entuziaştilor „unificării dreptei”. În fapt procentele câştigate de liberali, dar mai ales procentele lipsă ale PD-L-ului şi PSD-ului au făcut din PNL-ul lui Tăriceanu partidul cu „cel mai puţin de pierdut” în negocierile care au urmat. PNL-ul putea să atragă maximum de avantaje dacă era dorit cu ardoare într-o guvernare, oferind ca miză spectrul dezastrului alianţei PD-L-PSD care altminteri s-a şi săvârşit… tot din vanitate. PNL-ul ar fi avut acum ocazia să tragă din toate poziţiile exact cu arsenalul pe care însuşi Băsescu i l-a pus la dispoziţie. Schimbând echipa învingătoare liberalii pierd acest avantaj neforţat cu care îi cadorisise preşedintele, recunoscând practic în faţa adversarilor politici că ei au pierdut sau că AU AVUT CEVA DE PIERDUT. Oricât ar fi de corecţi sau buni Antonescu şi Orban pentru doctrina PNL sau pentru climatul intern al partidului, pe piaţa politică dominată de Băsescu strigătul de luptă e armă mai eficace decât „discuţia pe programe”. Dublat şi de avantajul ca PSD-ul priponit la guvernare chiar şi cu un candidat „cu dinţi” n-ar fi putut muşca decât cel mult din cracul stâng al pantalonului guvernamental, PNL-ul ar fi apărut în alegeri cu armura neboţită.

Totuşi „micul Crin” a dovedit că se poate, a câştigat cu forţele lui proprii şi intră la război neagăţat de tinicheaua guvernării. Nu e puţin nici atât. Nu exclud că poţi să câştigi şi luând-o de la 0. Dar până la marele Obama-yes-we-can, mai are nevoie de o nucă tare. O poate recupera de la predecesorul său. Să fie cu noroc!

luni, 16 februarie 2009

Anul Bo(c)ului


În lipsa unei crize poţi să-ţi faci singur una. Cum? Simplu. Ai un prim-ministru ventriloc şi o mass-media… Arunci un germen în atmosferă şi ai contaminat toată societatea. La ce bun? Teroarea crizei provoacă criză, iar criza are nevoie de salvatori. Pe principiul: pompierul ca să fie erou, are nevoie de foc, dăm foc ca să avem ce stinge. Pe-urmă dacă totuşi arde zicem, „domne, n-am avut ce face, aţi văzut ce pală era, dacă stingem, să te ţii fanfară”.

Vă amintiţi că pe vremea când Băsescu promitea mântuirea Bucureştiului de câinii vagabonzi şi muşcăturile parcă se înmulţiseră? Nu că ar fi fost câinii asmuţiţi de către liderii lor sindicali să protesteze la prigoana primarului, dar faptul că patrupedele erau subiect de presă aducea în prim plan muşcăturile, altminteri la fel de multe mai mereu. Dacă în loc să anunţe cu tămbălău la televizor salvarea de lătrăi, dl Băsescu chema câţiva gonaci de la ecarisaj, le dădea buget suficient şi îi instruia să fie tăcuţi, pun pariu că treaba se făcea întocmai şi la termen, iar madame Bigitte Bardot confunda şi azi Bucureştiul cu Budapesta. Nu poţi fi prădător cu clopoţel la gât, iar Băsescu, ca fost lup de mare, ştia asta foarte bine. Dar ţinta lui nu erau câinii, ci muşcaţii de câini, care i-au dat votul instantaneu, cu graţie, înduioşaţi fiind de îndârjirea televizată a primarului hingher… Că ulterior au rămas şi cu câinii lătrând a pagubă şi cu pantalonii rupţi, aceasta e altă poveste.
Pe acelaşi model, de când a venit micuţul Boc timonier-şef pe „Biruinţa” pedelisto-pesedistă toată ziua apare la televizor să ne amintească că e criză:
„E criză deci nu mai putem mări salariile cum promiserăm. E criză, deci îi trimitem la culcare pe bunici ca să terminăm cu salariile şi pensiile nesimţite. A, n-au toţi pensii nesimţite? Nu-i bai. N-avem ce face. Otova, că „noi nu mai facem excepţii”. A, cu aleşii ce facem? Scuze, cu aleşii facem o excepţie. Dar numai una ş-atât, ne-am înţeles? Şi tot că e criză, hai să mai reducem 20% din personal. Tot otova, că nu contează dacă unii mai au nevoie şi la alţii au prea mulţi. A, nu vrea d-nul Dragnea? Bine hai, la poliţie mai lăsam că parcă nu-s aşa mulţi, să nu provocăm iar vreo criză la interne. A, nu vrea nici doamna Udrea? Vai, scuzaţi, la dvs. e cu înfiinţarea, cu promovarea turismului, vă trebuie oameni. Poftiţi, săru’mâna! Cine a mai rămas? Păi sisifii care hămălesc la dosare că prea s-au învăţat să muncească degeaba pe banii statului. Bine, ei să fie daţi afară, că trebuie să reducem cheltuiala. E criză, deci reducem şi salariile celor care le aveau mari. Ba nu, e criză, deci îngheţăm salariile.”
Practic, de la instalare dl Boc a apărut zilnic la tv cu briceagul în gură anunţând câte o categorie socio-profesioanlă că va fi rasă-n cap, ba de criză, ba de nevoia de dreptate şi echitate. Rezultatul: toată lumea vorbeşte acum prin ministere, pe coridoare de îngheţări, concedieri, scăderi de salarii, adică de unde nu se muncea, acum chiar se stă degeaba. Cât despre populaţie, de atâta criză la tv chiar intră în criză. Nu ni se trage de la superstiţie sau de la Mioriţa. E o lege economică pe care o ştiu şi cărţile. Dvs. dacă vi se spune că vine foametea nu puneţi măcar „de-o fi” un sac de cartofi la beci? Dacă vi se spune că vor creşte dobânzile enorm, mai luaţi credit de la bancă? Şi dacă nu mai luaţi credit, vă mai luaţi maşină? Şi dacă nu vă mai luaţi maşină, de ce-ar mai veni vânzătorul de maşini la serviciu? Dacă nici el nu vine, de ce-ar mai veni şurubarul de la Dacia să monteze Loganul…ş.a.m.d.
Întocmai cum miza terorismului nu este numărul de victime, ci teroarea însăşi care paralizează populaţia forţând-o să preseze guvernele la cedare, această teroare a iminentei pierderi economice inhibă exact comportamentul economic natural al oamenilor. Chiar dacă există un filon real al crizei nu e potrivit să anunţi tu, cu guriţa ta de prim ministru (mă rog, nu prea e a ta) că dai afară, îngheţi, tai salarii şi trimiţi pensionarii la culcare. Dacă dl. Boc vrea să relanseze economia e timpul să anunţe şi ceva pozitiv, ceva mobilizator, nu numai tragedii.
Dar teamă mi-e că acuma ni se asmute criza tocmai pentru ca să „audă” şi să „vadă” poporul că dl. Boc face treabă, că e preocupat, responsabil, reduce cheltuiala, îi rade pe cei bogaţi ca sa aibă românii cu venituri mici ce mânca. Precum la Bucureşti „caravana a trecut”, câinii au rămas şi latră-n continuare, nu contează efectul practic, ci doar efectul mediatic pe principiul: „EU vreau să fac bine”, dar nu mă lăsă oligarhii, mafioţii, 322, consiliul general, Brigitte Bardot, Tăriceanu şi în general, toate forţele răului.
Dovadă că totul este pentru „galerie” şi nu pentru rezultat, este continua suceală a declaraţiilor în funcţie de bătaia vântului. Dincolo de faptul că dl Boc a calculat numai paguba făcută de leafa unei cincimi din salariaţii statului, fără să mai calculeze şi câştigul din impozit plus banul pus în circulaţie prin consum de către acea cincime care multiplică, atâta cât poate, o economie deja gâfâindă, mai uită şi că îşi înghite propriile vorbe de dinainte de alegeri. Mă rog, n-ar fi nici prima nici ultima lui amnezie. Dar de unde ne „garanta” salarii, pensii, respectarea legilor, etc, acum ne garantează …”speranţa” că anul 2009 va fi trecut cu bine. Cum speranţa moare ultima, s-a gândit dumnealui că n-ar fi rău s-o garanteze. Atâta poate cu voie de la stăpân. Nu înţeleg însă de ce s-a limitat doar la un an. Marketingul a evoluat. A trecut vremea garanţiilor scurte. Sau nu crede nici dumnealui că va fi premier şi la anul?

Nu ştim cum va trece 2009, şi nici cum vom depăşi criza. Nu cred că se va întâmpla nimic zdruncinător de sistem. Probabil ministerele îşi vor expune necesitatea menţinerii personalului, vor fi daţi afară câţiva de fason cu showuri televizate la destituire, care vor fi înlocuiţi cu „sânge proaspăt” de la PDLSD şi cam atât. Important este că vom avea pe cine da vina. Pe criză, pe deficitul lui Tăriceanu şi poate… pe calendarul chinezesc.

marți, 13 ianuarie 2009

Serată culturală la tv. În program superproducţia "Lanţul amintirilor"

A mai stors o lacrimă dl Băse de la poporaşul român guvid de dreapta cu povestea lănţucului de aur primit în dar de la famelie…adică vedeţi voi presă de zoaie, ţigănci împuţite şi puiuţi de comunişti… aţi dat în mine, că port lanţ de manelist şi când colo, era un delicateţ de familie… (de parcă faptul ca’i de la "Bobiţa" îi schimbă forma şi’l face lanţ cu blazon de sânge albastru)… Mi’o şi imaginez pe Bobiţa ascultând în căşti sonetele lui Liszt şi pe Maria, în lungile saptamâni de aşteptare, cât Traian se cultiva prin bordelurile lumii, ascultând concertele brandemburgice la combina "SONY" adusă de la turci, trecută cu maari sacrificii în podeaua cabinei de căpitan a "Biruinţei"...

Morala: Eu, dacă eram jignit de presă pe rezon ca m’au vazut cu un kitsch la kimir şi totuşi era ceva legat de familie şi de drag…mă supăram, înduram, îi dădeam dracu pe toţi, înjuram poate în gând, blestemam chiar, DAR NU TRIMETEAM IMEDIAT LA REALITATEA LĂNŢOIUL, ca să storc lacrima guvidului român, că iote ce tată de familie are în fruntea ţării… De fapt aceasta afişare a chiloţilor la tv arată exact cât preţuieşte preşedintele familia şi care e nivelul lui cultural… Până acum îl ştiam manelist doar pe el, acum "e toţi" cu Bobiţa în frunte... Cam cum se simte dna Băsescu vazând pe mânuţele dnei Dragotescu dimpreună cu toată ţara lănţucul de dor, "supriza" făcută lui tati care tati o împărtăşeşte şi cu mogulul Vântu....?...aşteptăm să ne spuie şi cum se alintă când se ceartă... c'a scăzut în sondaje şi poate mai trebe niscai procente, cruciuliţe aveţi?

luni, 12 ianuarie 2009

C.S.M, C.S.M fă pe hol justiţie!!!/că eo fac poluţie!!!

Mă întrebam odată ce trebuie sa facă Băsescu ca să se lămurească şi cântătorii în strună că omul e grobian… Credeam că în clipa în care o să le atingă vibraţia de la hăhăieli în direct chiar timpanul lor rafinat şi intelectual, vor avea o erecţie la organul de simţ al bunului simţ şi'şi vor da drumul pe rochiţa în dungi alb-cu-bleu-marin de marinel de la Cotroceni ...
Dar Dl. Sever Voinescu a mai găsit o scuză şi de data asta: ne explică domnia sa la Realitatea că, vezi doamne, când conduci o aşa şedinţă trebuie să te ocupi şi de aşa numita „poliţie” a şedinţei şi ne mai spune dsa că e consacrat şi în drept asta… Deci nu vă alarmaţi drag popor român, ne asigură dl preşedinte organ să vegheze la justiţia română.
Aşa îmi şi imaginez cum ar suna o astfel de „poliţie” la o reuniune internaţională la care ar pica cinstea pe marinar s’o prezideze şi s’ar scărpina puţin Kondy pe scaun sub fund, de’ar scârţîi prea tare pielea ecologică : „băi cioară / ţigancă împuţită, ia vezi poate te scarpini pe hol… aşa’i ca nu ţi s’a mai întâmplat asta? hî, hî, hî"...
Celor care mi’ar răspunde că’s cârcotaş şi exagerez reacţia preşedintelui (umană, firească, naturală, generată de exasperarea pe care ţi'o produce sistemul, cum ar spune Traian Ungureanu) le amintesc că dl preşedinte de azi a reprezentat odată guvernul României la un meci de fotbal cu Anglia (ce neinspirată delegare) la care, când a dat Domnul şi am luat conducerea cu 3-2, s’a aplecat către reprezentantul guvernului britanic şi i’a hăhăit în ureche „v’am tras’o!”… omul, ce ghinion, era pe deasupra şi lord… vă daţi seama cam de ce frumoasă reprezentare avurăm parte: naturală, spontană, populară, dintr'o bucată, ce mai, pe alte coordonate… Fapta e marturisită chiar de preşedinte care încă crede c’a fost haios (asta pt cei care s'ar grăbi să spuie că e invenţia mogulilor)…dar pentru cine nici aşa nu crede, îi amintesc cum i’a tras o muie scurta dlui Stolojan înaintea lacrimilor de la "dragă stolo tv" cu care a mai cumpărat odată statutul de victimă nevinovată de la guvidul român…

Gura basecătosului, adevăr grăieşte …


La o reuniune informală (cum şade bine oricărui prşedinte jucător să prezideze şedinţele de guvern) dl Băsescu a scăpat pe gură următorul porumbel: zise mnealui că „oricare dintre dvs va găsi un sprijin în preşedintele ţării... TOT ANUL”…aouleu! până şi dl. Boc s’a cutremurat de i’a ţâţâit umpic funduleţul pus la bătaie în faţa vergelei marinăreşti… "cum domnu' preşedinte (trăiţi!) nu e pe toţi 4 anii de mandat?" La care marinarul ţifrosh a dres’o…"nu dragă, pâna’mi închei eo mandatul, hî, hî, hî …. Aoleu, să nu’mi spuneţi că preşedintele nostru iubit, omul ALTOR COORDONATE istorice, „ia in calcul” (vba lu Săftoaica) o eventuală înfrângere la al doilea mandat…auoleu ce păcat ar fi!!…tocmai acu când astrele i’au dat pohta ce’a pohtit, tocmai când se îndeplineau coordonatele istorice ca, în sfârşit, să arate şi el poporului că face ceva şi reformează românika …o rupe el de comunism ca să nu se mai minuneze el în oglindă că pica cu’n alt comunist în turu' 2 şi să nu mai scrie Patapievici şi Liiceanu minciuni…. Nooo cred !!!…mai curând aş zice că speculaţiile ordinare ale tonomatelor plăite de mogulii, Vântu, Felix, Patriciu şi Fenechiu grăit’au şi ele adevărul… bleaho!!!

vineri, 2 ianuarie 2009

Garantarea speranţei

Premierul Boc ne'a promis că va fi "garantul speranţei românilor că anul 2009 va fi trecut cu bine". Când era în opoziţie ne garanta salarii, pensii, respectarea legilor, etc. Pe astea nu le mai are şi, cum speranţa moare ultima (iar la unele specii de guvizi chiar nu moare niciodată), s'a gândit domnul Boc că n'ar fi rău s'o garanteze. În plus, nu înţeleg de ce s'a limitat la un an. A trecut vremea garanţiilor scurte. Omul n'a mai citit marketing în ultima vreme? Eu aş propune să ne garanteze speranţele pe toţi cei 4 ani de mandat şi să ne promită şi pentru un următor mandat încă 4 ani de speranţe şi n'ar fi rău să mă asigure că n'o să rămân neîngropat dac'oi muri, ori fără lumânare la căpătâi... că nu'i exclus să murim de'atâta optimism!