luni, 21 noiembrie 2016

Anti-mărirea și re-mărirea salariilor

Să spui că mărirea pesedistă e o ipocrizie, pomană electorală, că e ilegală dacă e înainte de alegeri, după care să anunți propria ta mărire, tot înainte de alegeri, făcând cu ochiul că o lași în seama viitorului parlament (dar intenția să fie a ta) e o ipocrizie chiar mult mai mare decât ipocrizia denunțată.

Nu se mai pune la socoteală că, la rându'i, proiectul cu care te lauzi, nu e primul, au avut unul înainte tot primii ipocriți...

luni, 6 iunie 2016

Cum e să fii curvă-altfel?



Nici nu se uscase cerneala pe exit polluri și dl Nicușor Dan deja anunța că formațiunea sa se transformă în partid național. Asta’mi spune mie că niște proxeneți cu ochi albaștri au amușinat deja potențialul de virginitate al noii formațiuni și i’au făcut  aparținătorului o propunere de nerefuzat ca să aibă cu ce atrage clienții la petrecerile cu perversiuni din toamnă. 

Cum e foarte trendy să fii ’împotriva modului actual de a face politică’ lucrurile vor merge ca unse: parcă văd deja foarte mulți tineri frumoși și liberi, dar mai ales nemanipulabili, cum vor strânge peturi pentru concertele din vară toamnă și vor da tonul ''politicii-altfel''...

... și, uite așa, dinozaurii și mamuții puterii vor perpetua liniștiți în spatele banerelor cu clișee anticorupție și sub pozele zâmbitoare ale unor figuri noi: curate și nevinovate...făcând altfel de politică...


joi, 19 mai 2016

O N G, guvernăm prin O U G!



Pai dacă tot modificăm codul penal prin OUG, eu zic, mai bine să lăsăm direct guvernul să facă arestări și să dea pedepse. O ia pe M10 să ne spună cine trebe arestat și cât (sau e ok și Prună că și pentru ea democrația e un moft) și nu mai cheltuim atâta cu parlament și putere judecătorească. Lăsăm DNA’ul că, nah, cineva trebuie să ne’asculte și pe noi, dar nu ne mai complicăm cu judecători și parlamentari.

Mai an, toți guriștii din ONG’uri o ardeau cu ’marțea neagră’ cu ’parlamentul rușinii’ sau ’parlamentul penal’ (de parcă nu parlamentul e îndrituit să facă legi)…acum guriștii tac: ONG, OUG nu mai contează, că ’e ai noștri la putere’

Din ciclul: amintiri de când eram spălat pe creier...



ce’mi place când se caftesc securiștii între ei: Aud acuzații șocante:

Securistul 1 către securistul 2: - securistule
Securistul 2 către securistul 1: - hai sictir, tu ești securist.
Securistul 3 către securistul 2: - hai sictir tu, securistule 2. Știe și securistul 1 că ești un securist împuțit.

Morala: Asta n’ar fi nimic dacă memoria rămasă după spălare nu mi’ar aminti că securiștii 1, 2 și 3 (împreună cu ați 4, 5, 6 și cu vreo juma de Românie care orgasma la scuipații aruncați de ăștia nu’mi explicau, ei mie, cum sunt eu cel spălat pe creier...

Hai să nu mai iZgonim prietenii democrației și ai statului de drept



Hei, ăia care erați cu Ambasada SUA cu ‚’lucky us because they bring democracy in our country’, ia săriți repede cu niște editoriale de’l lăudați pe dl. Zgonea. Păi hai să fim consecvenți măi tovarăși, ce dreaku.

vineri, 1 mai 2015

Sine_cura et studio



Numirea lui George Maior ambasador la Washington confirmă explicit cât de independentă este/a fost România începând cu 2004 și mai explică cum a fost posibilă supraviețuirea lui Băsescu în ciuda unui taifun de încălcări grosolane ale principiilor democratice. Mai tristă este ipocrizia cu care încălcătorii acelor principii au grăit într’una cu ’democrația’ și, respectiv, cu ’lovitura de stat’ în gură și tot tristă este cireada de intelectuali spălați pe creier care murea de grija altora presupuși a fi spălați de antene, în vreme ce Băsescu se căca în gura întregului popor român și se ștergea la cur cu limbile lor.

Iar despre Andrei Pleșu, numirea nu dovedește nimic altceva decât structura morală a personajului. Pur și simplu a fi în slujba tuturor președinților după care să’i și stuchești pe toți înseamnă să ai șorici de porc pe obraz. Nu mai zic de performanța ca de doujcinci de ani să faci catehism ’dă dreapta’ pe știpendiile statului.  Marea performanță, cu adevărat, este însă a pulimii intelectuale române care digeră cu extaz  astfel de contorsiuni. 

De exemplu, nimeni, nu’mi amintesc, să se fi oripilat când dl Pleșu și’a amintit brusc fapte compromițătoare despre Emil Constantinescu, nici măcar pentru ideea că dl Pleșu le’a trăit chiar în budoarul omului fără să’l doară stomacul la momentul cu pricina. Până și de Băsescu și’a ‚’amintit’ mizeriile exact când s’au certat, la mulți ani de la producerea lor, ba chiar a recunoscut că s’a făcut că plouă la locul și timpul faptei. E drept că, pe alea le’a uitat imediat când s’au împăcat și când s’au schimbat comandamentele: trebuia combătut un rău mai mare, dar vorbele zise (sau scrise) rămân zise (sau scrise). Nimic din toate astea nu a zdruncinat  publicul consumator de cultură și de bere în centrul vechi. Nu se dă o snobăreală de ’a fi de acord cu Pleșu’ pe un detaliu depășit cum e dubla măsură sau cum ar fi încălcarea propriilor principii. Că doar ce’i principiul decât ceva ’la purtător’. Se poate schimba dacă interesele o cer.

Morala: Eu, în ce mă privește, dau scris (deja dau) că în câțiva ani și dl Iohannis va fi un ’președinte bleg, naiv , apatic, temător, sclav al politicienilor veroși, etc’ sub pana neostoitului intelectual care va conchide iar (a nuștiu câta oară) că ’n’am avut noroc la președinți’. Dar poate cine știe, dacă sănătatea i’o va permite, va mai încerca unul… să’i fie cu noroc!