Coboram pe Catargi moleşit şi obosit după o zi grea de lucru... Mai spre capătul dealului, mă opreşte o copchilă s'o miluiesc cu un bănuţ, o grasă pe care o ştiu, mi'e clientă veche... dar mai în josu trotuarului mă măsura o coconetă cu mâinile în şold şi cu vo 4 sacoşe lăsate jos...
Văleu îmi zic, o fi mama copilului şi m'o lua la întrebări... Când colo încercând să trec pe lângă ea cu ochii în sus, madam îmi vâră pe ecran o cutiuţă verde şi sbiară: "Domnu, domnu, nu doriţi un parfum?" Zic prelung, cu uşurarea hoţului neprins că "noo"... Doamna îmi aruncă o privire din acelea ca'n pozele cu "regrete eterne" (regrete pentru mine) şi-mi zice apăsat: "Tz, PĂCAT!!...E UN PARFUM BUN!...SĂ ŞTIŢI!..."... mi'a zis'o, voi plânge puţin... şi ca să n'o scot din starea ei de compasiune profundă, am îngânat: "ştiu doamnă, ştiu că e bun, dar n'am ce să fac cu el"...
Morala: am mers mai departe, am ajuns în centru, am făcut ce aveam de făcut şi am plecat acasă...fără parfum...Păcat! Era un parfum bun!...
Nu ţi se pare ciudat dragă gu...guvidule român că toţi bu..buldogii şi toţi că...căţeii care sss'au ssstrâns haită pe pantalonii doctorului, îs aceiaşi care în vreme de pace electorală, quelle surprise, hămăie la liberali şi schelălăie cu limba scoasă la osu' marinelului? vreţi de perexemplu? iote d'aci: duduia Pora şi doculete de pe hotnews, telectualu Liiceanu şi în general, tot Padocu' Realitatea-Cotidianul...